“Cînd ești cameriste, odată cu trecerea timpului, ai impresia că ești cu totul pierdută și uitată, e ca munca în mină, cel puțin așa e pe coridorul secretarilor, zile întregi nu vezi pe nimeni în afară de cîțiva petenți care se furișează de colo colo, neîndrăznind să ridice privirea, și de celelalte două-trei cameriste, la fel de amărîte de soarta lor.”

− Franz Kafka −